|
E MO’ SU’ GIA’ QUATTRU
Quasi quasi ddiventa nna
fatica
cu scriu ogni annu nna poesia
su’ a fica ;
e cce imu ddire cchiui susu
stu fruttu,
ca ota e spota ormai sapimu
tuttu:
dicimu ca quista è la quarta
edizione:
fiche pe’ tutti , a
disposizione.
E fimmine ’u rione ’a dannu
franca ,
e a cinca li sigge basta cu
bbranca ;
e stati scuscitati, puru st’
annu
basta cu vviniti: una ve ’a
dannu.
Sa’ sparsa a uce a tutta la
provincia
e chianu chianu qquai a cosa
ccumincia
cu ddiventa sempre cchiu’
mpegnativa ,
e allora nci ole a fica
alternativa:
otre alla frisca nc’è quira
siccata ,
cusì se prescia a vecchia e l’
autra fiata
e ’rreta a issa nc’ede u
vecchiareddhu
ca a prova sulamente qquai,
pareÑÑu.
E trovi ’ntr’i cestini e su i
cannizzi
e no’ ssu’ fficarigne ca te
mpizzi:
su’ tutte fiche lisce e
vellutate:
e fiche su’ e reggine de
l’estate.
Su’ moÑÑi e dduci, su’ lli
meiu frutti:
e qquai sta sira ve’bbinchiati
tutti.
A mmie puru me piace e se ci
penso
com’ Ungaretti “m’illumino
d’immenso”.
E auguru a tutti bbona festa e
ssia :
bbasta cu mme llassati armenu
a mia! |